omoară-mă


omoară-mă

alungaţi de sub pom, am fumat o ţigară
într-un oraş construit special pentru noi.
a fost ultimul fum şi nu mai ştiu nimic de atunci,
doar că,
viscoleşte cu umbră de tine şi,
sunt vinovată …omoară-mă!

Avatarul lui Necunoscut

About Lia

despre mine las să spună alţii... sunt doar un boţ de lut cu ochi... cu bune şi rele... fiinţez.
Acest articol a fost publicat în LITERATURĂ, Poezie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un comentariu