Category Archives: LITERATURĂ

Uneori mă întreb ce copac aș fi,dacă ar fi fost să fiu copac.Dacă ar fi fost să fiu un copac,aș fi stejarul din livada casei părintești,răsărit dintr-o ghindă purtată de vântcăzută lângă gardul dinspre apus , în pământul reavăn,între un … Citește în continuare →

Voi, dragii mei părinți, aruncați-mi o ancoră, pe o rază de soare,de acolo, de unde unde sunteți,din adâncuri ori din înalt…Fiindcă la voi mă întorc și mă gândesc, când sufletul mi-e tulburat.Trimiteți-mi o ancoră, ca să pot rămâne în ape … Citește în continuare →

O găină, dintr-o curte de la țară,S-a urcat, sus-sus, pe o scară…cu fusceii șubreziți.Stați așa… nu vă grăbiți, nu dați în mine cu ouă.Vă lămuresc una-două!Găinușa pintenată, cu penajul colorat,după ce s-a cocoțat… de coteț ea a uitat.De acolo, de … Citește în continuare →

Este trist, cât nu încape, când trimiți copilul însetat la fântâna pe care-o crezi cu apă limpede, curată și n-ai habar că bea-va picătură cu picătură, an după an în porții mici, otravă diluată, impurități și mâl din căni murdare. … Citește în continuare →

mi-aș fi dorit să fiu stea călăuzitoare, să lumineze sufletul și mintea călătoare prin bezna nopții, căutând cărarea. dar cerul nu a vrut, iar ursitoarele mi-au hărăzit să fiu o biată lumânare cu raze calde ce arde pâlpâit. oricât de … Citește în continuare →

cu răbufniri de răutate, minți înguste, minți pătrate, oameni mici cu guri spurcate și cu suflete uscate, scormonesc prin scârnăvie, prin nămoluri sulfuroase… pătimași, cu o ură viscerală, fără știință de carte, sfertodocți, având viețile tarate de traiul în libertate, … Citește în continuare →

Habar nu am de ce astăzi mi-au venit în minte două dintre cărțile lui Nikos Kazantzakis, „Ultima ispită a lui Hristos” și „Hristos răstignit a doua oară”, mai ales că a trecut mai bine de o treime de veac de … Citește în continuare →