tărâmul zăpezilor nevindecate

Publicat pe 2 ianuarie 2015 de Lia

ninge molcom în tărâmul zăpezilor nevindecate,
am visat cum o mână nevăzută
mi-a tatuat flori de gheaţă pe inimă,
cum din oglindă se uita la mine iarna
şi mirosea a ger şi, noi încremeniţi
pe rug muream, pe îndelete, muream;
mai ţii minte verbul acela?
dacă da… unde eşti dacă-ţi sunt,
mai cunoşti oare alba cărare
şi al iernii mister nesfârşit?
revino în miezul ei!
te caut în stropi de lacrimă albastră
şi-mi ninge, acolo, între vis şi trezire;
ninge molcom în tărâmul zăpezilor nevindecate.

Avatarul lui Necunoscut

About Lia

despre mine las să spună alţii... sunt doar un boţ de lut cu ochi... cu bune şi rele... fiinţez.
Acest articol a fost publicat în LITERATURĂ. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 Responses to tărâmul zăpezilor nevindecate

  1. Avatarul lui racoltapetru6 racoltapetru6 spune:
    2 ianuarie 2015 la 10:09

    E bine că ninge molcom, iar tu te poți bucura de omătul pur. Eu mai aștept, visând la tărâmul unor zăpezi line.

    Apreciază

    Răspunde
    • Avatarul lui Lia Lia spune:
      2 ianuarie 2015 la 10:16

      Petrică, uneori visele se mai şi împlinesc. Sigur se va împlini şi-al tău într-o zi. Ştii cum se spune: „fiecare sac îşi are peticul lui”.

      Doar gânduri bune!

      Apreciază

      Răspunde

Lasă un comentariu