lăsaţi-mă să tac, vă rog

Publicat pe 30 martie 2014 de Lia

vă rog, lăsaţi-mă să tac.
e-atâta întuneric în oameni de o vreme,
nici urmă de lumină nu-i în ochii lor
în suflete-i pustiu şi gheaţă -iubire nu-i-
cuvântul lor este grozav, dar, fără viaţă.
din vorbe goale, pe nesimţite s-a născut o nouă lume
condusă de măgari, de neghiobi şi, de nebuni.
uneori râd ca să nu plâng;
prin râs învins-am disperarea, neputinţa,
învineţit-am ura cu râsul meu.
mai strâng din pumni din când în când
de-aş sfărâma întreg pământul, dar tac.
în vacarmul lumii noi, ca un gând de neclintit,
s-a cuibărit în mine pe furiş tăcerea,
toate dorurile le-am încătuşat într-un surâs;
sunt patimi care au tăcerea lor chiar dacă-n veci nu mor,
lăsaţi-mă să tac, vă rog.

Avatarul lui Necunoscut

About Lia

despre mine las să spună alţii... sunt doar un boţ de lut cu ochi... cu bune şi rele... fiinţez.
Acest articol a fost publicat în LITERATURĂ, Poezie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

11 Responses to lăsaţi-mă să tac, vă rog

  1. Avatarul lui racoltapetru6 racoltapetru6 spune:
    30 martie 2014 la 15:04

    Aș vrea să spun că tăcerea ta spune multe, dar tac și eu plin de amărăciune.
    Pot doar să-ți urez o sară bună?

    Apreciază

    Răspunde
  2. Avatarul lui Mugur Mugur spune:
    30 martie 2014 la 16:00

    Ca un gând de necli n tit
    E rugămintea de tăcere,
    Căci simt a inimii durere
    Ce după vorbe s-a pitit.
    Și simt sunând a neputință
    Tăcerea-n rugămintea ta,
    Voi încerca alăturea
    Să-ți fiu în suferință!

    Apreciază

    Răspunde
    • Avatarul lui Lia Lia spune:
      30 martie 2014 la 16:36

      se-adună-n inimă durere
      dacă eşti viu şi simţitor
      chiar dacă ţie-ţi este bine
      te doare pentru semeni
      şi necazul lor…

      Mulţumesc mult, Mugur, pentru semnalare… O seară frumoasă!

      Apreciază

      Răspunde
  3. Avatarul lui Poteci de dor Poteci de dor spune:
    31 martie 2014 la 6:55

    Lia, mi-a fost dor!

    Apreciază

    Răspunde
  4. Avatarul lui A. Răduţ A. Răduţ spune:
    21 aprilie 2014 la 11:33

    Respectându-vă tăcerile, vă las doar un gând… ca un izvor de bucurie şi speranţă

    Izvorul, de Ioan Alexandru

    Izvorului asemeni sunt şi eu,
    Cutremurat sub stelele de vară,
    Cu cât e cerul mai fără de vânt,
    Cu-atât lăuntrurile mele se-nfioară.

    Nu dinafară-i zvon ce mă frământă,
    Nici din adâncuri, nici de sus,
    O umbră s-a desprins din slavă,
    Icoana ei în mine a apus.

    Din ce în ce sunt cercuri mai adânci,
    Şi mai departe horele pe ape,
    S-a deşteptat în mine un izvor
    Ce nu-l mai pot cuprinde şi încape.

    Hristos a Înviat! Lumina, Pacea şi Bucuria să vă copleşească sufletul!

    Apreciază

    Răspunde
  5. Avatarul lui Lia Lia spune:
    21 aprilie 2014 la 17:34

    Adevărat a-nviat!
    Vă mulţumesc din suflet pentru caldele şi frumoasele urări… şi nu în ultimul rând pentru versurile poetului Ion Alexandru pe care le-am recitit cu mare plăcere.
    Ca semn de preţuire, am să vă las alături de un gând bun, versurile lui Lucian Blaga, Linişte, ( e tot ce mi-a venit în minte în acest moment, sper să nu mă certaţi prea tare, domnule A. Răduţ):

    „Atâta linişte-i în jur de-mi pare că aud
    cum se izbesc de geamuri razele de lună.

    În piept
    mi s-a trezit un glas străin
    şi-un cântec cânta-n mine-un dor
    ce nu-i al meu.

    Se spune că strămoşii cari au murit fără de vreme,
    cu sânge tânăr înca-n vine,
    cu patimi mari în sânge,
    cu soare viu în patimi,
    vin,
    vin sa-şi trăiasca mai departe
    în noi
    viaţa netrăita.

    Atâta linişte-i în jur de-mi pare că aud
    cum se izbesc de geamuri razele de lună.

    O, cine ştie – suflete,-n ce piept îţi vei cânta
    şi tu odată peste veacuri
    pe coarde dulci de linişte,
    pe harfă de-ntuneric – dorul sugrumat
    şi frânta bucurie de viaţă? Cine ştie?
    Cine ştie?”

    Apreciază

    Răspunde
  6. Avatarul lui Alexandru Răduţ Alexandru Răduţ spune:
    22 aprilie 2014 la 7:07

    O, cum aş putea să vă cert, cu aceste frumoase versuri! Blaga şi mistica orientului… Viaţa care se ţese neîncetat şi care ne leagă unii de alţii prin firele sale invizibile… Viaţa, un adevărat miracol!

    Zile frumoase!

    Apreciază

    Răspunde
  7. Avatarul lui Lia Lia spune:
    22 aprilie 2014 la 16:55

    Mulţumesc!
    Senin în suflet mereu, să vă fie bine domnule A. Răduţ!

    Apreciază

    Răspunde

Lasă un comentariu