precum castanii
ai ajuns copac îmbătrânit

mai simţi doar
viermuiala sub scoarţă
deasupra-i cer cu nori
şi-ţi este neprietenos pământul

de unde să-ţi tragi seva
cum să mai rodeşti

îţi putrezesc rădăcinile
te clatini în furtună
şi-aştepţi de-acum senin
îmbrăţişarea morţii