mărul


mărul

am uitat şarpele…
mi-a dat mărul şi l-am luat
mărul…
această minciună senzuală
spânzurată în cer…
secundă cu secundă cu secundă
unduind fuior de senzaţii
de parcă n-ar fi existat până la noi
chemări amăgitoare…

dintr-o mirare în alta
timpul meu ostenit a se naşte
iubirea rămasă  timpului trecut
unui spaţiu fără clepsidră
s-a dus…

timpul acela
parcă nici nu existase

Avatarul lui Necunoscut

About Lia

despre mine las să spună alţii... sunt doar un boţ de lut cu ochi... cu bune şi rele... fiinţez.
Acest articol a fost publicat în LITERATURĂ, Poezie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un comentariu