îngăduie-mi ceas mut


îngăduie-mi ceas mut

suflete,
murmură-n linişte
întoarce-te din zborul unui îndemn necunoscut
Suflete-pasăre,
uită patima zborului, căutărilor, vântului, norilor,
murmură-n linişte

E toamnă, umbrele alunecă, se clatină…

Suflete,
clipele grăbite se sparg cu pocnet ca o nucă
…murmură-n linişte

Îngăduie-mi, ceas mut, să mai rămân.

Avatarul lui Necunoscut

About Lia

despre mine las să spună alţii... sunt doar un boţ de lut cu ochi... cu bune şi rele... fiinţez.
Acest articol a fost publicat în LITERATURĂ, Poezie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un comentariu