Un mâine demn


De când e lumea lume, cinstea a fost izvor de bine
Și a putut opri fărădelegi și năravuri desfrânate.
Doar prin conștiința trează se construiește un mâine
Demn. Nu când minciuna și hoția sunt acceptate și legiferate.

Deși părea inert, obișnuit să tacă și să rabde,
Poporul s-a trezit din somn și a ieșit din amorțeală,
Dorind normalitatea și dreptul la o viață cumsecade,
Justiție și învățământ temeinic. Nu doar spoială.

Omul simplu iese în stradă și ar vrea țara să scape
De corupții care-l mint și de atâția ani îl fură,
S-a trezit și nu mai rabdă aceste imitații calpe
Ajunse demnitari și doctori prin hoții și impostură.

Mi-am dorit și îmi doresc, dându-mi toată a mea silință,
Să îi fac să înțeleagă pe cei cuprinși de iraționale frici,
Că un trai în demnitate e mai bun… și-i cu putință,
Doar scăpând de boala socială ce au contractat de mici.

De când e lumea lume, cinstea a fost izvor de bine
Și a putut opri fărădelegi și năravuri desfrânate.
Doar prin conștiința trează se construiește un mâine
Demn. Nu cu minciuni, manipulări și război între „palate”.

Avatarul lui Necunoscut

About Lia

despre mine las să spună alţii... sunt doar un boţ de lut cu ochi... cu bune şi rele... fiinţez.
Acest articol a fost publicat în LITERATURĂ, Poezie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 Responses to Un mâine demn

  1. Avatarul lui Poteci de dor Poteci de dor spune:

    Ce bine ne-ar fi să fie împlinită dorinţa ta!

    Apreciază

  2. Avatarul lui elenamarinalexe elenamarinalexe spune:

    Nu am nimic în plus de adăugat, doar: Poate că într-o zi cinstea va triumfa și la noi….Un martie fericit să ai, moroșanco, dragă!

    Apreciază

Lasă un comentariu