sub pala de vânt aridă


am visat o lume,
dar tu, pământul din vis,
ai ales să rămâi departe şi singur,
cu durerea ta.
degeaba au înflorit regina nopţii şi caprifoiul
căci străine-mi devin toate şi mâinile tale la fel.
depărtării, ai căscat depărtări.
macii roşii se ofilesc în lanul de grâu,
se desprind petalele de trandafir
cu fiecare duminică dimineaţă.
şi-mbătrânim, iubite,
sub pala de vânt aridă.

Avatarul lui Necunoscut

About Lia

despre mine las să spună alţii... sunt doar un boţ de lut cu ochi... cu bune şi rele... fiinţez.
Acest articol a fost publicat în LITERATURĂ, Poezie și etichetat , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

6 Responses to sub pala de vânt aridă

  1. Avatarul lui Geta Geta spune:

    Frumos si trist,Lia.

    Apreciază

  2. Avatarul lui anahoret2007 anahoret2007 spune:

    Poate ar mai trebui lucrate puţin primele patru versuri.
    În rest… na! Poeziile tale bune! 🙂

    Apreciază

    • Avatarul lui Lia rolia2012 spune:

      Hmmm, poate că… dar voi lăsa aşa. Acolo este punctul de sprijin al acestei poezii, în primele patru versuri.
      Mulţumesc mult, Anahoret, pepereche-mi… duminică faină, vouă!

      Apreciază

  3. Lia, l-am citit cu plăcere şi pe Amprente, l-am recitit cu plăcere şi aici… Toate gândurile bune pentru voi, la ceas de seară! Spor în continuare! 🙂

    Apreciază

    • Avatarul lui Lia rolia2012 spune:

      🙂 Mulţumesc frumos, Cristian. Cuvintele tale mă bucură nespus de fiecare dată.
      Din tot sufletul vă doresc o seară magică, plină de bine şi frumos… aşa cum sunteţi şi voi.
      Mult spor în toate. Doar gânduri bune din Maramu’, dragii mei oameni deosebiţi…

      Apreciază

Lasă un comentariu