în zadar


în zadar

deşteptat-am tăcerea nopţii şoptitoare
călătorind unul spre altul
cu freamăt de aripi ude
dând rotocol ameţitoare cercuri
când mai aproape când mai departe
noi suntem
păsări ce dorm cu aripile-ntinse
purtând cântece-n aripi
în zadar

între prăpăstii rămas-am suspendaţi

Avatarul lui Necunoscut

About Lia

despre mine las să spună alţii... sunt doar un boţ de lut cu ochi... cu bune şi rele... fiinţez.
Acest articol a fost publicat în LITERATURĂ, Poezie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un comentariu